marți, 22 septembrie 2009

Taria Barbateasca

Stiu ca unii dintre voi ati facut o fata ciudata cand ati vazut titlul acestui articol dar intr-un moment de inspiratie (ajutat de intamplarile recente) m-am gandit sa va povestesc si ceea ce cred eu despre acest subiect.

Unii (nu stiu daca neaparat cei care ati facut o fata ciudata) ati spune ca prin tarie barbateasca intelegem tot ce este legat de fizic.

In mare va dau dreptate, doar ca, daca generalizam, putem spune ca prin aceasta ne referim la puterea barbatilor de a face anumite lucruri dificile iar daca luam de buna afirmatia ca sentimentele sunt peste orice atunci putem spune ca taria barbateasca este caracterizata si prin realizarea de lucruri dificile pe plan sentimental.

De exemplu, o situatie extrem de dificila pentru un barbat este cea in care se afla in compania unei fete la care tine foarte mult (aici vorbim de barbatii mai sentimentali), iar aceasta plange.

Daca revenim la discutia de mai sus despre sentimente, putem spune ca persoana de gen masculin despre care vorbeam in exemplul de mai sus da dovada de tarie barbateasca atunci cand face ceea ce trebuie intr-un astfel de caz: Aparent detine controlul, nu schiteaza niciun gest de nesiguranta (desi in sufletul sau nu poate sa se impace cu situatia) si, cel mai important, ii ofera sfaturi si in acelasi timp incearca sa o faca sa treaca peste acel moment greu.

Dupa parerea mea, este o mare reusita cand obtii un zambet dupa o astfel de intamplare.

Acum sunt sigur ca cei care au facut o fata ciudata cand au citit titlul articolului ar avea de facut niste comentarii mai acide la acest articol, ii astept cu drag, doar ca as dori sa tina cont de faptul ca pe parcursul articolului sunt presarate niste comentarii intre paranteze precum si niste propozitii care incep cu daca, pe care interpretandu-le se poate ajunge si la alte concluzii.

6 comentarii:

Anonim spunea...

nu sunt sigur ca "taria barbateasca" se traduce neaparat prin exces de rational intr-un domeniu in care feelings rules...pt un barbat cred ca ar fi o dovada de tarie in aceste momente sa manifeste empatie intr-o maniera vizibila...nu doar o reactie rationala de genul "cum sa rezolvi situatia"

A.

Raluca spunea...

Mult prea putine detalii! Nu ar trebui sa existe mai multe detalii?
Ca de exemplu: de ce plangea fata?
Cum i-a aratat taria barbateasca barbatul?
Sfaturi?
Nu stiu! Prea relativ, intr-o lume in care, daca nu ai ceva concret, esti un nimeni!

Core3 spunea...

Primesc pe messenger comentarii care isi au locul aici. Desi sunt critici, sunt extrem de binevenite.

Ea: nici nu mai sh ce vroiam sa-ti spun
Ea: ideea e k nu prea mi-a placut articolu
Ea: nu e vb de subiect
Ea: ci de cum scrii
Ea: scrii mult prea tehnicist
Ea: nu se vede k transmiti ceva
Ea: si....
Ea: articolul asta l-ai scris km haotic...te-ai ferit....sa spui
Ea: lucrurilor pe nume
Ea: bn poate altora le place
Ea: dar stilul tehnicist e pt ziare
Ea: nu pt .....tine
Ea: vrand sa exprimi ceva
Ea: ti-am zis asa
Ea: ce mi-am mai amintit din articol
Ea: a tb sa-l citesc de 2 ori
Ea: siiii
Ea: ink un lucru
Ea: prin tarie masculina
Ea: te referi si la diferite licuori
Ea: "datatoare de viata"
Ea: si prin faza k barbatii sunt mai capabili...
Ea: apoi m-am cam enervat
Ea: femeile n-ai idee cate indura...dar asa ca chestie

Eu: ok... asta ajunge la comentarii semnat anonim

Flaviu Dan spunea...

Am citit si eu articolul tau, vorba unui coment, mi se pare nitel cam tehnic, trebuia un pic mai personal scris,pentru ca principalul subiect, sunt sentimentele, pana la urma, ele nu pot fi descrise decat intr-un mod foarte subiectiv

Core3 spunea...

Se pare ca sunt dator cu niste explicatii:
Intr-adevar, sentimentele trebuiesc descrise amanuntit DAR articolul este unul obiectiv cu implicatii subiective.
L-am scris ca urmare a sentimentelor mele ce au luat nastere din intamplarile de dinainte de a-l scrie DAR nu am vrut sa intru in subiectivism pentru a lasa relativitatea dominanta de pe blog sa dainuie.

Anonim spunea...

Realitatea e atat de cruda! Atat de oropsit, omul se intreaba cat mai trebuie sa indure, luptand in fiecare clipa cu himere nemiloase. Apoi, fulgerul! Imparte fiinta-i de o slinoasa tandrete in femeia tandra si barbatul slinos. In nesimtirea sa, barbatul alearga zilnic dupa femeie. Aceasta isi pleaca obosita capul pe umarul barbatului, cersind mila, cu ochii in lacrmi oferindu-i cheia de la lacatul ce tine ferecat eternul (in multe cazuri chiar atemporalul) sau mister. Lacrimile ei ating umarul solid iar slinosenia se preschimba brusc in "Taria Barbateasca". Slavit fie Freud ca ne invata sa corelam atat evenimente psihologice cat si fiziologice cu vadite frustrari sexuale.

Lasati copiii sa vina la mine,
Cristos.