<<Ma aflam in metrou unde ma plimbam de la un cap la altul al acestuia. Am fost intors din drum cand am vazut o fata ce pur si simplu mi-a atras atentia.. Am ramas blocat stand sprijinit de peretii metroului, ascultam muzica si o analizam. Toate elementele de vestimentatie, castile albe de iPod, elementele fizice distinctive, totul a trecut prin filtrul gandirii mele, fara a ma gandi vreun pic "De ce o analizez pe fata asta?"Marturisesc faptul ca daca nu coboram la aceeasi statie, probabil eu uitam sa cobor, lucru ce nu prea imi sta in fire.
Am trecut peste acest episod cu ajutorul unor prieteni care m-au antrenat in diferite activitati si l-am considerat dat uitarii.
Doua zile mai tarziu am cunoscut o alta fata ce semana perfect cu cea pe care am vazut-o in metrou, dar ciudat este faptul ca am realizat acest lucru abia dupa o zi, ceea ce m-a facut sa fiu si mai uimit de situatie...>>
Am scris cu Italic textul de mai sus pentru ca este o poveste, ce mi s-a intamplat, dar am vrut sa pastrez obiectivismul blogului deoarece pana acum nu prea am povestit intamplari personale si va intreb: "Oare totul este intamplator?" si "Ce sunt, de fapt coincidentele?" dar, mai ales "De ce simtim acel gol in stomac atunci cand avem de a face cu o coincidenta?".
Am auzit atatea raspunsuri la aceste intrebari incat am zis sa aflu si parerea voastra.
8 comentarii:
Hmmmm....
Coincidenta sau dragoste la prima vedere? ;)
Eu zic ca fluturii din stomac nu au legatura cu nicio coincidenta, ci mai degraba cu fata ;)
- anonim cica =)) -
coincidentele apar in urma anumitor evenimente care te-au marcat intr-un fel sau altu si care se repeta la un moment dat aparent cu acelasi fond...totu tine de perceptia ta asupra lucurilor..si daca tipa ti-a atras atentia in mod deosebit erau mari sansele sa "o vezi" in viitorul apropriat :) universul lucreaza pentru noi. sper ca te-am lamurit ;)
Hehe, asa mi s-a intamplat si mie recent.
Dupa o zi intreaga de facultate, imi odihneam eu hoitul in metrou, gandindu-ma la licenta si rahaturile de proiecte pe care trebuia sa le termin cat mai curand. Pe la Titan, lumea cobora din metrou, iar eu ma uitam in gol prin geam, cand trece o tipa simpatica pe peron si scoate limba la mine.
Am zambit si m-am gandit la cum iti poate schimba starea de spirit o intamplare nesemnificativa :))
Bucurestiul este, fara indoiala, unul dintre faimoasele orase in care iti poti pierde mintile. In taramul subpamantean unde circula misticul car electric e cat se poate de natural sa rasara vreo "cosanzeana" purtand casti de I-pod impletite in cosite. Miracolul coincidentei consta insa in intalnirea uneia dintre surorile ei "ce pasesc in lumina", pe strazile intortocheate ale cetatii. Esential este, evident, sa rezisti fara a-ti imprastia creierii pe web-ceaslov dupa un asemenea apogeu existential.
Lasati copiii sa vina la mine,
Cristos
@Anonim: De ce este esential sa rezisti? Explica-te. Eu am considerat acest eveniment un mod de a pune in evidenta o coincidenta nicidecum o "imprastiere de creieri" intr-un "web-ceaslov" pentru ca "ceaslovul" asta ajuta in felul sau.
nu degeaba se spune ca nimic nu e intamplator si cateodata deja vu urile devin realitate :)
Va recomand sa cititi nuvela "O singura greseala", de Ovidiu S. Crohmalniceanu! Veti vedea ca daca ai putina imaginatie, nimic nu e intamplator!
Trimiteți un comentariu